Jumatate din populatia planetei traieste cu doar 2 $(toate cheltuielile) pe zi, iar o data cu informatia, din ce in ce mai multi incep sa devina constienti ca sunt exploatati, iar ca un efect de bumerang vor incepe din ce in ce mai multi sa se razbune sub o forma de terorism.Terorismul are de a face mai putin cu religia, poate ca religia este doar un subterfugiu pentru sarmani de a comite acte de terorism iar in fond religia, poate ca este, cum ar spune Platon, doar razbunarea saracilor asupra bogatilor.
Globalizarea desemneaza ansamblul fenomenelor ce rezulta din deschiderea crescanda a economiilor spre marfuri si capitaluri straine, cautarea de catre intreprinderi a celor mai bune oportunitati de profit, organizarea de productii la nivel global si rapiditatea de circulatie a informatiei stimuleaza schimburile intre natiuni.In acest din urma caz se vorbeste despre "globalizare financiara".Grupurile gigant precum "Coca-Cola", "Ford" sau IBM sunt implantate in mai multe zeci de tari, in cautarea unei maini de lucru mai ieftine si a unor piete mai vaste.Intre 1980 si 1999 investitiile in strainatate au crescut de zece ori: o crestere superioara fata de cea a comertului care, la rândul lui creste mai repede decat productia.Amploarea fenomenului nu ne lasa sa uitam ca istoria ne ofera numeroase asemenea exemple, in special in perioada 1850-1914.Sistemul economic actual prezinta totusi anumite specificitati in raport cu aceasta economie liberala, in masura in care legile pietei sunt astazi limitate de puterea statelor, iar regulile sunt stabilite de catre institutii internationale.Pentru aparatorii globalizarii acest echilibru permite un numar cat mai mare de castiguri.Insa anumite grupuri (salariatii, agricultorii), lumea a 3-a in general, si tarile mai putin avansate nu pot suporta socul concurentei externe si revendica dreptul de a fi protejati. In numele acestor dezmosteniti ai globalizarii, ONG-urile si miscarile anti-globalizare denunta excesele unei economii mult prea liberale si responsabile, dupa parerea lor, de marirea inegalitatilor, de mizeria celor saraci si de degradarea mediului. Si in plus de de distrugerea famililor si pierderea identitatilor, as adauga eu.
Marile corporatii vor sa distruga statele, daca nu au facut-o deja.Deschiderea totala a frontierelor pentru marfurile straine reprezinta un pericol pentru anumire ramuri incapabile sa suporte aceasta concurenta.Chiar daca aparatorii neconditionati ai economiei de piata sustin ca tarile ar avea de castigat daca ar accepta importurile si s-ar reorienta catre noi productii, este clar ca alte imperative trebuie luate in consideratie.Unul din rolurile statului consta tocmai in protejarea anumitor sectoare fragile, in permiterea reconversiilor si in asigurarea independentei nationale in domenii considerate prioritare.Statele apar deci, cel mai adesea ca agenti susceptibili de a pune bete in roate procesului de globalizare.
Globalizarea si inegalitatile
Comertul si circulatia capitalurilor ar trebui sa reduca inegalitatile intre tari, in fond, exporturile maresc productivitatea, deci nivelul de viata, iar importurile-permitand cumpararea la un pret mai bun in strainatate-contribuie la stimularea eficacitatii productive si mareste satisfactia cumparatorilor.In plus, circulatia cunostintelor prin intermediul comertului, cumpararea de brevete si implantarea intreprindelor straine permite in principiu tarilor cu slabe capacitati de cercetare sa-si recupereze, macar in parte, întârzierile tehnologice.Chestiunea, daca a stii daca aceste mecansime functioneaza efectiv este discutabila, caci, pe de o parte chiar masura inegalitatilor ridica probleme, iar pe de alta parte influenta globalizarii este greu seperabila de cele ale altor factori, in particular, structurile politice si economice proprii fiecare tari.
Migratia si forta de munca. Salarii de 10 pana la 40 de ori mai mari pentru cei expatriati care pleaca de acasa si isi lasa familia.
Marfurile si capitalurile se deplaseaza mult mai usor decat oamenii:in deceniul 1990-2000 se evelueaza la aproximativ 125 de milioane de persoane ce locuiesc intr-o alta tara decat cea a carei nationalitate o au, adica doar 2, 5 % din populatia mondiala.Totusi, fenomenul migratiei merita toata atentia noastra , in masura in care , independent de aspectele politice, etnice si religioase, acesta reflecta anumite dezechilibre economice ale planetei.Curentele migratoare sunt orientate catre regiuni cu inalt nivel de trai(America de Nord, Europa Occidentala, tarile bogate din Orientul mijlociu) si catre tarile din Asia cu dezvoltare rapida. Oportunitatea de a gasi o slujba si a obtine un salariu de pana la 40 de ori mai mare decat in tara de origine ii indeamna pe cetatenii statelor putin dezvoltate la expatriere uneori cu pretul vietii.Intrarea acestor lucratori, cel mai adesea clandestini, obliga guvernele tarilor de destinatie sa ia masuri restrictive, mai ales in periodele in care conjuctura economica este nefavorabila si somajul crescut.Insa afluxurile sunt greu controlabile, iar întreprinderile din tarile bogate, profita de situatie acordând salarii mult inferioare celor cerute de catre rezidenti.Aceasta oferta ilegala de munca este deosebit de puternica in BTP, confectii, alimenatie publica si agricultura.
Proportia de lucratori de origine straina in popualtia activa, variaza foarte mult de la regiune la regiune. Mult mai ridicata in Statele Uniunii Europene se observa mari diferente:importanta relativa a mainii de lucru este mai mare in Germania decat in Franta.
Bibliografie-Bernard Goillochon-Globalizarea, o singura planeta, proiecte divergente(Mica Enciclopedie La Rousse)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu